Un nou an cercetăşesc a început!
Sub un soare cu dinţi mari, ne-am stâns aproximativ 50 de cercetaşi, de la cei mai mici lupişori până la cei mai mari lideri, pentru a sărbători deschiderea unui nou an cercetăşesc. Adunaţi în curtea şcolii, am trecut în revistă anul cercetăşesc încheiat prin amintirea celor mai importante activităţi locale sau naţionale pe care le-am organizat (FL, AG, campul de exploratori din Făgăraş prin care am încheiat proiectul demarat în 2006, “S.O.S Munţii Făgăraş”, etc).
Şi am dat startul noului an cercetăşesc prin riturile de trecere.
Împărţiţi pe patru grupe mixte, cercetaşii au pornit în cautarea bucăţilor de crin împrăştiate de vrăjitoarea Jadis prin oraş. Înainte de a reuşi să reîntregească floarea de crin, exploratorii au căutat (împreună cu grupul lor) o dovadă de prietenie pe la rădăcina tulipei sau pe la prietenul spaniol cu nume de cafea. Cert este că au găsit! Apoi, la izvorul de fier s-au întâlnit cu toţii şi au reîntregit floarea de crin în faţa liderilor, eliberând Ţinutul lui Powel de spiritele rele ale vrăjitoarei Jadis.
Odată îndepartată vrăjitoarea, cercetaşii şi-au desfăşurat activităţile pe fiecare ramură de vârstă.
Astfel, lupişorii şi-au luat rămas bun de la vechii lor prieteni, Codruţa, Raluca şi Marina. După ce au ieşit din junglă printr-un labirint, fetele au ajuns într-o câmpie întinsă unde au fost întâmpinate de bădiţa Tumna (badea Tumnus era plecat în deplasare!) şi de ceilalţi locuitori ai Ţinutul Powel, temerarii, care le-au oferit eşarfa de temerar.
Cât despre noii exploratori (12 la număr), aceştia au construit o poartă-pod de vreo doi metri lungime şi şapte picioare de căprioară lăţime. Temerarii de la care şi-au luat la revedere le-au urat să mai vină la activităţi şi să fie, totodată, un exemplu pentru ceilalţi. Şi rând pe rând au ajuns în faţa Cetăţii unde Edmi şi Ibex i-au pus la încercare pentru a vedea dacă merită eşarfa de explorator. 
Ce au învăţat cercetaşii de la ramurile de vârstă pe care le-au lăsat în urmă? Să fie mai responsabili, să respecte natura, să fie cercetaşi chiar şi atunci când nu au eşarfa la gât… şi enumerarea poate continu, pentru că fiecare în parte simte şi trăieşte în felul lui cercetăşia.
Dacă a fost sau nu o zi reuşită, rămâne să decideţi voi, cei care doar vedeţi/ citiţi acestea.
Pentru ceilalţi, însă, o fo ‘ fain, mă!
Text: Inermis/Foto: Lynx
We did it, scouts!
“Am găsit un fotoliu. Mamă ce pute!!!”; “o culegere de matematică…”; “ăsta-i un parbriz de Dacie!”… sunt frânturi de fraze ce se auzeau ieri printre cei 40 de cercetaşi care s-au implicat în proiectul “Let’s do it, România!”
Sunt cuvinte care rezumă mizeriile (şi la propriu şi la figurat) pe care le-am strâns ieri din Leliceni.
Aparent o zonă curată, buruienile destul de mari ascundeau o adevărată groapă de gunoi. Pe măsură ce păşeam, un pet sau un lighean (sau orice altceva vă puteţi imagina) ne alunecau sau scârţâiau sub tălpile noastre.
Şi atunci am început să adunăm. Şi umpleam un sac şi mai dădeam de un strat de gunoaie.
Da da, pentru că erau straturi de gunoaie!
Şi mai scoteam o bluză sau un pantof şi ni se mai întorcea odat’ stomacul pe dos… dar nu ne plângem fiindcă noi am ales să facem asta.
Până una alta noi ne-am simţit bine! De la ăl mai mic lupişor la ăl mai mare lider. De glumit, am glumit; de muncit nu mai vorbesc, mai ales că în trei ore am strâns cam 140 de saci de gunoi. Şi fără modestie, ne-am făcut treaba cum trebuie şi am fost şi cel mai numeros grup din oraş ieşit la ecologizare!
În plus, Edmi îşi poate îndeplini visul de a-şi deschide propriul turkalo, că acum are marfă din plin! 😀
Text: Inermis
Foto: Lynx
Ecologizare la viteză maximă
Organizaţia Naţională “Cercetaşii României” (ONCR) demarează în forţă curăţenia de vară în Masivul Făgăraş.
Peste 50 de cercetaşi din Centrele Locale (CL) Orion Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi Giurgiu vor participa sâmbătă la o acţiune de ecologizare desfăşurată concomitant pe Colţii Brezei, spre cabana Urlea, şi pe Valea Sâmbetei, spre cabana Sâmbata.
Cercetaşilor li se vor alătura copiii din comunele Lisa , Sâmbăta de Sus şi Viştea. Aeştia vor urca pe cărări de munte pentru a stânge gunoaiele “uitate” de “turiştii neglijenţi” .
Prin participarea copiilor din zonă la această acţiune se doreşte educarea acestora şi înrădăcinarea ideii de protejare a naturii.
Duminică, cercetaşii vor participa la hramul Mânăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta, unde vor împărţi pliante referitoare la acţiunile lor, dar şi saci menajeri tuturor turiştilor care vor lua parte la acest eveniment. La sfârşitul zilei o utilitară pusă la dispoziţie de firma Mercedes – Benz va colecta gunoaiele predate de turişti.
Acţiunea de sâmbătă încheie programul de ecologizare desfăşurat de cele trei CL.
De-a lungul a două săptămâni au fost ecologizate Muchia Tărâţa, Muchia Drăguşului, Valea Dejaniului, Valea Sebeşului şi Valea Viştea Mare.
Ecologizare şi mulţi cai putere
Pe toată durata acţiunii de ecologizare firma Mercedes-Benz a asigurat sprijinul logistic.
Două maşini utilitare, un Sprinter şi un Atego, precum şi o maşină de transport persoane, Vito, proaspăt ieşite din fabrică, au fost folosite la transportarea sacilor de gunoi şi a persoanelor implicate în activităţi.
Când natura întâlneşte istoria
Pe lângă ecologizarea unei părţi din Masivul Făgăraş, cercetaşii din cele trei CL au participat la recondiţionarea unor cabane de vânătoare.
Coliba Haşilor din Valea Pojortei, coliba Remus Sofonea din Muchia Drăguşului şi Crăiasa Munţilor din Văcarea Mică au fost reamenajate de către voluntarii din ONCR.
Prin forţe proprii, aceştia au cărat până la altitudini de peste 1600 de metri lambriu, unelte, cuie, lacuri pentru protejarea lemnului şi tot felul de alte maeriale necesare reamenajării.
Cabanele au fost renovate în memoria partizanilor din Ţara Făgăraşului. Acţiunea a avut ca scop introducerea temei mişcării de rezistenţă în circuitul turistic, mişcare foarte puternică în Ţara Făgăraşului.
Anul acesta se predă ştafeta
Acţiunile de ecologizare şi de reamenajare fac parte din proiectul “S.O.S Munţii Făgăraş”, demarat în anul 2006.
Aproape mereu în formula Ciuc – Mureş – Giurgiu, cercetaşii au marcat şi au refăcut trasee montane.
▲galben Mărgineni – Vf. Comisu, ● rosie Hârseni – Vf. De Amiază – Vf. Berevoiescu, | albastra Recea – Picioru Bătrân – Muchia Scoarţa, ● albastra Lisa – Vf. Trăznita – Vf. Caţaveiu, sunt noile trasee montane omologate anul acesta de Ministerul Turismului şi al Dezvoltării Durabile.
Realizarea proiectului a fost posibilă cu sprijinul Asociaţiei S.O.S Ţara Făgărasului, Salvamont Victoria, Jandarmeriei Harghita, care în fiecare camp a participat cu logistica pentru munca şi jocuri, autorităţile locale, precum şi cetăţeni din zonă.
Campul de pe Valea Seaca Lisei încheie proiectul „S.O.S Munţii Făgăraş” prin care s-a urmărit modernizarea Masivului Făgăraş, pentru a-l face mai curat şi mai accesibil turiştilor.
Cercetaşii îşi vor continua activitatea în slujba naturii şi a societăţii, fiind gata mereu de noi provocări.
Festival încins la Miercurea Ciuc
Iată că, în sfârşit, reuşesc şi eu să postez câteva impresii despre Festivalul Cercetăşiei de la noi, ce-i drept în variantă scurtată, dar foarte încinsă. La propriu, căci ne-am cam jucat cu focul.
Dar nu am păţit nimic pentru că echipele de cercetaşi (explos, temerari şi lupisori) au ştiu ce trebuie să facă în cazul unui incendiu de pădure.
Mai mult, trecând prin apropierea incendiului provocat de lava Vulcanului de la Seceni, scoutii au ştiu ce trebuie să facă dacă sunt nevoiţi să acorde primul ajutor în caz de arsuri, asfixiere şi fracturi.
Sunt nişte copii/ tineri destepţi!
Iar la final, după ce ne-au arătat că ştiu să facă vetre de foc, care mai de care mai complicate şi mai mari, a venit un reprezentat al pompierilor, care să ne arate cum se stinge focul cu extinctorul. A încercat el săracu, dar până la urmă tot la bidonul cu apă am ajuns… pentru că instrumentul lui nu era adecvat pentru stingerea unor focuri aprinse la suprafaţa solului. Oricum, măcar a încercat şi el!
Se pare că 112 nu ne-a salvat numai de incendiul de la Seceni, ci şi de ratarea unei ediţii a festivalului.
Se poate… dar trebuie să ne dorim cu adevărat!
După o lectură uşoară, nişte poze “grele” ( a se citi faine), by Otilia
– Stagiu de animatie 14-18 aprilie…Bucuresti
“Ciucuuu, Iar voi ?…” – Stagiu de animatie 14-18 aprilie…Bucuresti
cel mai mare catarg:)
Ca sa il citez pe Dani, unul dintre traineri : “Ciucuuu, Iar voi ?…”; a nu se intelege gresit, nu am incercat sa facem nota discordanta, dar ca de obicei…iar am reusit cumva sa iesim in evidenta. Ba ca am ras prea mult la masa, aici ma refer in special la Nico, ba ca am mai castigat din competitiile care ne-au fost organizate, sau pur si simplu pentru ca ne-am contrazis cu toata lumea pe acolo. Dar ca sa fie totul mai clar, sa va zic cine a participat…Nico..evident, altfel cum putea sa rada prea mult la masa, Margay si Cherug (apropo, eu scriu articolul pentru ca fetele sunt “prea ocupate”).
Despre stagiu pot spune ca a fost unul interesant, pe langa multa distractie (cam 5 zile) a mai fost si de munca. Cel mai greu a fost sa ne trezim in fiecare dimineatza pe la 8, performanta reusita numai de Margay, si, in cazul meu, sa stau treaz cele 10 ore cat dura stagiu in fiecare zi. Ca experienta, a fost util cred pentru toti, am invatat lucruri noi care speram sa le putem si aplica, aici pot mentiona asa numita “parte de procesare”, care ar trebui sa aiba loc dupa fiecare activitate. Daca nu v-ati gandit niciodata, sa stiti ca si despre banala “leapsa” se poate discuta ore intregi, asta ca sa intelegeti de ce imi era mai greu sa stau treaz cele 10 ore.
Trainingul s-a desfasurat la sediul ONCR din Bucuresti si a fost tinut de Horatiu, un animator profesionist(de la Creativ), care dupa parerea mea chiar stia ce vorbeste si de cele mai multe ori reusea sa ne capteze atentia. Ne-am jucat foarte mult, in ultima zi chiar am mers in parc, am fost pe rand lupisori – chiar si Yeti pentru cine il cunoaste, temerari, exploratori si bineinteles, animatori.
Sunt foarte multe de spus. Ganditi-va ca in total au fost cam 50 de ore, care cuprindeau sesiuni de jocuri, training, practica si partea mea preferata…pauzele de masa, 3 la numar in fiecare zi, si atentie…intr-un restaurant 😀
Au existat bineinteles si micile ironii, gen “stim ca la voi totul se face exceptional” (Yeti) sau “am citit si noi articolul din NG” (Dani)…asta pentru cand o sa vina la Ciuc sa ne ocupam de ei :)); dar si comentarii mai putin rautacioase gen “oricum nu ne putem pune cu ei”, din partea Sabinei, Cl Pildesti.
Cu totii stim ca daca e vineri! E Varza ! asa se numeste un local proaspat deschis in Bucuresti, unde vineri e seara muntomanilor. Astfel ne-am adunat acolo cu mic cu mare la o cantareJ.
Ca sa inchei pentru ca v-am plictisit destul, nu pot spune decat ca, daca se iveste ocazia, participati ori de cate ori puteti, aveti ce invata si va distrati la greu. Pozele sunt doar o mica parte din ceea ce s-a facut acolo asa ca:
DA! Iara noi!!!!!!!!
Festivalul Luminii la Miercurea Ciuc
Sâmbătă seara ne-am adunat cu mic cu mare pe platoul din centrul orașului pentru a deschide a doua ediție a Festivalului Luminii la noi acasă. Lupișorii, temerarii,exploratorii, seniorii și liderii și-au unit forțele oferindu-le vizitatorilor două ore în care i-au invitat să redescopere lucrurile mărunte din viața lor.Elementul cel mai important al serii l-au reprezentat cele 3000 de gulguțe confecționate din hârtie de copiii și tinerii din CL ”Orion”. Împrăștiate pe tot platoul și la Casa de Cultură, cele 3000 de lampioane din hârtie aprinse au iluminat în mod natural centrul orașului, impresionând vizitatorii. Ciucanilor li s-au pregătit o grămadă de surprize. Sub egida ”Redescoperă frumusețea lucrurilor mărunte”, locuitorii orașului au fost invitați, începând cu ora 20, să petreacă alături de copiii și tinerii cercetași două ore, timp în care să uite puțin de grijile și stresul cotidian. Cu un pahar de ceai fierbinte în mână, ciucanii au putut lua parte la diversele activități realizate de cercetași. Copiii s-au îngrămădit buluc la stand-urile de ”face painting” și măști pentru a se deghiza. Brățările eco, confectionate din macaroane, medalioane din plastelină și măști colorate și împodobite chiar de ei au fost atracția serii, după gulguțe, binențeles. Cei interesați de ecologie și de problemele de mediu au avut parte de o prezentare și de jocuri eco, la finalul cărora au plecat acasă cu câte o felicitare ecologică, realizată de exploratorii din CL ”Orion”. Intrați în spiritul festivalului, vizitatorii au făcut cunoștință cu cercetașii din Miercurea Ciuc la standul de ”infoscout”. La ora 20:00 s-au aprins cele 3000 de gulgute din hartie care au luminat natural centrul orașului Miercurea Ciuc. În jurul orei 21:00 vizitatorilor le-a fost dedicat din partea Centrului Local Orion un număr de artificii si jonglerii cu foc, iar spre final un concert live la chitară susținut de câțiva tinei talentați de la Colegiul Național Octavian Goga și de către bunul nostru prieten, Radu, salvamontul din Victoria.
Foto: Lynx, Suri & Tagu
O fărâmă de istorie
Pentru cei ce nu ştiu, numele purtat de centrul nostru local, Orion, este şi o piesă instrumentală de la Metallica, compusă prin anii 80.
Ceea ce probabil şi mai puţin ştiţi este că piesa în temă a fost piesa preferată a celor trei dinozauri ai noştri(Chouette, Grizzly si Compagnol), şi că încă din tinereţe pe vremea când aveau formaţie şi cântau coveruri Metallica şi Led Zeppelin, ei au pus la cale înfiinţarea unui centru local de cercetaşi cu acelaşi nume. Desigur comunismul şi alte influenţe atât politice cât şi sociale dinainte şi de la acea vreme i-a determinat să muşamalizeze acest aspect sub pretextul constelaţiei orion, însă zilele recente noi am dat peste un cap de afiş de pe vremea tinereţii lor, care scoate la suprafaţă adevărul.
Dinozaurii Dark
(Orice asemănare cu persoane reale este pur fictivă. Beavis and Butthead aren’t human, they’re not even real, they’re cartoons.)
…o lecţie de istorie by rockmasters Sapan & Tagu
”Buni, da’ reci…” (a.k.a Ciucanii la Stagiul de Pedagogie din București, 5-7 martie)
Dacă citești titlu te poți gândi la o grămadă de chestii dintre cele mai diverse și mai ciudate. Însă această propoziție nu reprezintă decât o fraza a Mihaelei Ciobanu, asistent administrativ ONCR, referitor la câțiva dintre noi (ciucanii), participanți la Stagiul de Inițiere în Pedagogia și Metoda Scout. A nu se înțelege că a fost o afirmație răutăcioasă. Nicidecum! A fost o simplă afirmație sau constatare în urma a 3 zile pretrecute împreună cu ea si cu alți aproape 40 de cercetași din țară și din București.
Dacă ar fi să transformăm toată treaba într-o poveste, lucrurile ar sta cam așa:
Eroi: Margay, Dauphin, Serj, Cherug, Sapan și Inermis
Loc: sediul central ONCR și CL AMD București (Adormirea Maicii Domnului).
Acțiune: sesiuni teoretice și practice în care s-au punctat cele 7 elemente ale Metodei Scout ( pe care le știm cu toții :P); s-a discutat despre caracteristicile, nevoile și obiectivele specifice exploratorilor sau temerarilor. ( a se înțelege că din cei 6 participanți, Margay a lucrat pe ramura temerarilor, iar restul pe cea a exploratorilor); s-au realizat planuri de activitate și fișe de evaluare pe ramuri de vârstă.
Bonus pentru munca depusă: povești cu iz spiritual, cântece și muuuultăăăăăăăă voie bună…ah!…și o ieșire în Evarza Bar ( o fi chiar atât de varză barul ălă?! )
Și fiindcă știu că nu v-am potolit curiozitatea, în loc de final câteva poze ca să ne vedeți cât de activi am fost. Vizionare plăcută!
„Carnavalul poa’ să-nceapă/ Măștile sunt pe obraz”…
„Iată vine un sol de pace c-o năframă în vârf de băț!”. Era Granti! Cu o invitație la Bal Mascat dat în cinstea Regelui și a Reginei Orion cu ocazia împlinirii a 153 de ani de la nașterea celui care a pus bazele cercetășiei în lume, Sir Robert Baden Powell.
Odată lansată invitația, începe distracția. Before party! Eu cu ce mă costumez? Tu cine vei fii? Ti-ai găsit rochie?, au fost doar câteva dintre întrebările care au vehiculat printre organizatoare și, mai mult ca sigur, și printre participanți. Dar e normal! A fost bal mascat! Și nu orice fel de bal!!!
Carnavalul stătea să înceapă! Mail lipseau doar măștile lupișorilor care au revenit în grija exploratorilor.
Sclipici, machiaj, culori, pene multicolore și o mulțime de pitici care mișunau pe sub fustele doamnelor de la curte în căutarea măștii potrivite. Și din când în când dans. El meniaito. Sau vizite neașteptate ale Maiestăților Lor care așteptau nerăbdătoare parada costumelor. Din nou el meniaito.
Odata costumațiile terminate a urmat petrecerea. Povesti cu Messi, disputat de zâne și Robin Hood (în variantă feminină), Batmani din viitor care își masurau puterile, Cowboy și polițiști texani sau prinți indrăgostiți de schelete au fost câteva din spectacolele menite a-i distra pe Rege și pe Regină. Și iar el meniaito.
Încântați de petrecerea oferită, Regele i-a numit cavaleri pe lupișori, iar Regina si-a îmbogățit suita de domnișoare de la Curte.
A urmat apoi ospățul. Și dans. El… (știți voi)!
Am petrecut o după-amiază de Făurar așa cum numai când eram copii o făceam. Costumați care mai de care mai original, cu entuziasmul prichindeilor, am lasat deoparte stresul și grijile cotidiene și preț de câteva ore am evadat într-o altă lume. Tot o lume a noastră, specială și posibilă datorită lui Robert Baden Powell. Într-un fel sau altul îi suntem datori cu faptul că ne număram printre cei 28 de milioane de cercetași din lume…
La mulți ani într-o și ”pentru o lume mai bună”! (BP)
Centrul Local Orion 